În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

CAPITOLUL I
Prevederi generale

Art. 1. - (1) Prezenta hotarâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea si urmarirea postînchidere a depozitelor noi, cât si pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitelor existente, în conditii de protectie a mediului si sanatatii populatiei.
(2) Reglementarea acestei activitati are drept scop prevenirea sau reducerea pe cât posibil a efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de sera, precum si a oricarui risc pentru sanatatea populatiei, pe întreaga durata de viata a depozitului, cât si dupa expirarea acesteia.
(3) Semnificatia termenilor specifici utilizati este prevazuta în anexa nr. 1.

Art. 2. - Prevederile pezentei hotarâri se aplica oricarui depozit definit conform lit. b) din anexa nr. 1.

Art. 3. - Prezenta hotarâre nu se aplica urmatoarelor activitati:
a) împrastierea pe sol, în scopul ameliorarii calitatii sau fertilizarii, a namolurilor de la statiile de epurare orasenesti, a namolurilor de dragare sau a altor tipuri de namoluri similare;
b) folosirea unor deseuri inerte la lucrari de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru constructii în depozite de deseuri;
c) depunerea namolurilor de dragare nepericuloase în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;
d) depozitarea solului necontaminat sau a deseurilor inerte rezultate în urma activitatilor de prospectare si extractie, a tratarii si stocarii resurselor minerale, precum si a celor din exploatarea carierelor.

Art. 4. - Depozitele se clasifica în functie de natura deseurilor depozitate, astfel:
a) depozite pentru deseuri periculoase;
b) depozite pentru deseuri nepericuloase;
c) depozite pentru deseuri inerte.

Art. 5. - (1) Deseurile care nu se accepta la depozitare într-un depozit sunt:
a) deseurile lichide;
b) deseurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietati ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;
c) deseurile periculoase spitalicesti sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita în anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, si având categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la aceeasi ordonanta de urgenta;
d) anvelopele uzate întregi, excluzând anvelopele uzate taiate si cele folosite ca materiale în constructii;
e) orice alt tip de deseu care nu îndeplineste criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.
(2) Autoritatea centrala pentru protectia mediului are obligatia sa elaboreze strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, care este parte integranta din Strategia nationala privind gestiunea deseurilor. Strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel încât sa se realizeze urmatoarele obiective:
a) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa în anul 2001 si raportata în anul 2002, în maximum 5 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri;
b) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa în anul 2001 si raportata în anul 2002, în maximum 8 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri;
c) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa în anul 2001 si raportata în anul 2002, în maximum 15 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.
(3) Termenele prevazute la alin. (2) lit. a), b) si c) se pot prelungi cu maximum 4 ani.

Art. 6. - (1) În depozitele de deseuri periculoase este permisa numai depozitarea deseurilor periculoase care îndeplinesc conditiile prevazute în anexa nr. 3.
(2) În depozitele de deseuri nepericuloase este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:
a) deseuri municipale;
b) deseuri nepericuloase de orice alta origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase stabilite în anexa nr. 3;
c) deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la lit. b) si care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare stabilite în anexa nr. 3; aceste deseuri periculoase nu se depoziteaza în celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.
(3) În depozitele de deseuri inerte este permisa numai depozitarea deseurilor inerte.
(4) În scopul de a îndeplini criteriile de acceptare la o anumita clasa de depozite este interzisa amestecarea deseurilor.
(5) Lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit si definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit se aproba prin ordin al ministrului autoritatii centrale pentru protectia mediului, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 7. - (1) Depozitarea deseurilor conform prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) este permisa numai daca deseurile sunt supuse în prealabil unor operatiuni de tratare.
(2) Lista operatiunilor de tratare a deseurilor este inclusa în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea, monitorizarea si închiderea depozitelor de deseuri, care se aproba prin ordin al ministrului autoritatii centrale pentru protectia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 8. - (1) În situatia în care depozitele sunt localizate pe teritoriul a doua sau mai multe judete si/sau deservesc mai mult decât o localitate, programul operatiunilor de depozitare se stabileste de comun acord cu toate autoritatile administratiei publice locale implicate.
(2) În cazul localitatilor cu populatie mai mica de 20.000 de locuitori se realizeaza câte un depozit care sa deserveasca mai multe astfel de localitati.

Art. 9. - (1) Costurile aferente activitatii de depozitare se suporta de catre generatorii si detinatorii de deseuri.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor lua masuri ca toate costurile implicate în organizarea si exploatarea unui depozit de deseuri, precum si costurile estimate ale închiderii si urmaririi postînchidere a depozitului sa fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea fiecarui tip de deseu în acel depozit.

Art. 10. - Operatorul depozitului, care solicita un acord de mediu pentru un depozit de deseuri, trebuie sa faca dovada depunerii unei garantii bancare de buna executie, conform legislatiei în vigoare.

Art. 11. - (1) Operatorul depozitului este obligat sa îsi constituie un fond pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postînchidere".
(2) Fondul se pastreaza într-un cont deschis la una dintre bancile comerciale agreate de autoritatile administratiei publice locale. În situatia în care operatorul depozitului are calitatea de institutie publica, fondul se pastreaza într-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publica în a carei raza acesta îsi are sediul fiscal.
(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiect pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitului, din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrarii în functiune a depozitului.
(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteaza fondul se stabileste prin proiect.
(5) Fondul constituit este purtator de dobânda, iar dobânda obtinuta constituie sursa suplimentara de alimentare a fondului.
(6) Fondul prevazut la alin. (1) nu se include la masa credala în caz de lichidare judiciara, el urmând sa fie folosit doar în scopul pentru care a fost constituit.
(7) Controlul alimentarii si utilizarii fondului se realizeaza de catre autoritatea publica locala, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.
(8) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura transparenta informatiei privind costul depozitarii deseurilor si al implicatiilor realizarii depozitului de deseuri.

CAPITOLUL II
Procedura de emitere a acordului si a autorizatiei
de mediu pentru un depozit de deseuri

Art. 12. - (1) Autorizarea activitatii privind depozitarea deseurilor se face cu respectarea prevederilor legislatiei de mediu în vigoare, respectiv prin emiterea acordului si/sau a autorizatiei de mediu.
(2) Procedura specifica de autorizare pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor se elaboreaza de autoritatea centrala pentru protectia mediului si se adopta prin ordin al ministrului acestei autoritati, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.
(3) Documentatia care se înainteaza autoritatii teritoriale de protectie a mediului, în vederea obtinerii acordului de mediu, trebuie sa cuprinda:
a) clasa depozitului;
b) lista cuprinzând tipurile de deseuri, conform art. 6 alin. (5), si cantitatea totala de deseuri care este autorizata sa fie depozitata în depozit;
c) cerintele pentru pregatirea depozitului, operatiunile de depozitare, procedurile de monitorizare si control, inclusiv planuri de interventie în caz de accidente, precum si prevederile pentru operatiunile de închidere si urmarire postînchidere, cu respectarea prevederilor anexelor nr. 2, 3 si 4 în elaborarea documentatiei;
d) dovada depunerii unei garantii bancare, conform prevederilor art. 10, ca asigurare ca depozitul se realizeaza conform proiectului;
e) încredintarea managementului depozitului unui operator cu atributii în acest domeniu, care sa exploateze depozitul în conditii de maxima siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei;
f) obligatia operatorului depozitului de a raporta la autoritatea competenta tipurile si cantitatile de deseuri eliminate si rezultatele programului de monitorizare.

Art. 13. - Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului inspecteaza depozitul înainte de începerea exploatarii, pentru a stabili conformitatea cu datele prevazute în acordul de mediu, în vederea emiterii autorizatiei de mediu.

Art. 14. - Informatiile cuprinse în autorizatiile de mediu emise pentru depozitele de deseuri sunt prezentate, la cerere, Institutului National de Statistica.

CAPITOLUL III
Proceduri de acceptare a deseurilor în depozitul de deseuri

Art. 15. - (1) Operatorii depozitelor de deseuri sunt obligati sa respecte, la primirea deseurilor în depozit, urmatoarele proceduri de receptie:
a) verificarea documentatiei privind cantitatile si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv a buletinelor de analiza pentru deseuri industriale periculoase si pentru deseuri urbane unde exista suspiciuni, precum si privind identitatea producatorului si/sau a detinatorului deseurilor;
b) inspectia vizuala a deseurilor la intrare si la punctul de depozitare si, dupa caz, verificarea conformitatii cu descrierea prezentata în documentatia înaintata de detinator, conform procedurii stabilite la pct. 3 nivelul 3 din anexa nr. 3;
c) pastrarea cel putin o luna a probelor prelevate pentru verificarile impuse conform prevederilor pct. 3 nivelul 1 sau 2 din anexa nr. 3, precum si înregistrarea rezultatelor determinarilor;
d) pastrarea unui registru cu înregistrarile privind cantitatile si caracteristicile deseurilor depozitate, originea si natura, data livrarii, identitatea producatorului, a detinatorului sau, dupa caz, a colectorului - în cazul deseurilor municipale, iar în cazul deseurilor periculoase, localizarea precisa a acestora în depozit. Pentru depozitele zonale sau municipale datele se introduc si pe suport informatic tip baza de date.
(2) Operatorul depozitului elibereaza celui care preda deseurile, în mod obligatoriu, o confirmare scrisa a receptiei fiecarei cantitati livrate acceptate la depozit.

Art. 16. - La controlul efectuat de autoritatea competenta pentru protectia mediului operatorul depozitului este obligat sa demonstreze cu documente ca deseurile au fost acceptate în conformitate cu conditiile cuprinse în autorizatia de mediu si ca îndeplinesc criteriile prevazute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectiva.

CAPITOLUL IV
Proceduri de control si urmarire în faza de exploatare
a depozitului de deseuri

Art. 17. - Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deseuri si sa suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:
a) automonitorizarea tehnologica;
b) automonitorizarea calitatii factorilor de mediu;

Art. 18. - (1) Automonitorizarea tehnologica consta în verificarea permanenta a starii si functionarii urmatoarelor amenajari si dotari posibile din depozite:
a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
b) starea impermeabilizarii depozitului;
c) functionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor si a digurilor;
e) urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;
g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor rezultate de la fermentarea deseurilor;
h) functionarea instalatiilor de evacuarea a apelor pluviale;
i) starea altor utilaje si instalatii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare de materiale reciclabile, spalare/dezinfectie auto, incinerare.
(2) Automonitorizarea tehnologica are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasari inegale ale deseurilor în corpul depozitului.

Art. 19. - (1) Automonitozarea calitatii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizeaza conform prevederilor anexei nr. 4.
(2) Determinarile prevazute în anexa nr. 4 se efectueaza de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinari se pastreaza într-un registru pe toata perioada de monitorizare.

Art. 20. - Operatorul depozitului este obligat sa raporteze autoritatii teritoriale pentru protectia mediului, dupa cum urmeaza:
a) semestrial, datele acumulate în urma monitorizarii, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile cuprinse în autorizatia de mediu, precum si stadiul îndeplinirii masurilor de remediere din programul pentru conformare;
b) în maximum 12 ore, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

Art. 21. - Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului decide masurile de remediere ce se impun în urma analizei informarilor prezentate de operatorul depozitului, iar costul acestora este suportat de operator.

CAPITOLUL V
Proceduri de închidere a depozitelor de deseuri
si urmarirea postînchidere a acestora

Art. 22. - Depozitul sau o sectiune a acestuia se închide dupa cum urmeaza:
a) când sunt îndeplinite conditiile cuprinse în autorizatia de mediu referitoare la perioada de functionare;
b) la cererea operatorului depozitului si dupa analiza si decizia de acceptare a cererii, emisa de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului;
c) prin decizie motivata a autoritatii teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 23. - Procedura de aprobare a închiderii depozitului sau a unei parti a acestuia consta în urmatoarele etape:
a) autoritatea teritoriala pentru protectia mediului evalueaza toate rapoartele înaintate de operatorul depozitului si efectueaza o inspectie finala la amplasament;
b) autoritatea teritoriala pentru protectia mediului hotaraste închiderea depozitului. Aceasta decizie nu afecteaza responsabilitatea operatorului depozitului, prevazuta în autorizatia de mediu;
c) autoritatea teritoriala pentru protectia mediului comunica operatorului depozitului aprobarea pentru închidere.

Art. 24. - (1) Depozitul este închis conform unui plan care face parte din proiectul depozitului si este inclus în autorizatia de mediu, conform prevederilor anexei nr. 2.
(2) Suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se înregistreaza în registrul de cadastru si se marcheaza vizibil pe documentele cadastrale.

Art. 25. - (1) Operatorul depozitului este responsabil de întretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul postînchidere al depozitului, conform autorizatiei de mediu.
(2) Perioada de urmarire postînchidere este stabilita de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului. Aceasta perioada este de minimum 30 de ani si poate fi prelungita daca prin programul de monitorizare postînchidere se constata ca depozitul nu este înca stabil si prezinta un risc potential pentru factorii de mediu.
(3) Monitorizarea postînchidere va fi efectuata conform procedurilor prevazute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinarilor efectuate sunt pastrate de operatorul depozitului într-un registru pe toata perioada de monitorizare.
(4) Operatorul depozitului este obligat sa anunte în mod operativ autoritatea teritoriala pentru protectia mediului despre producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevate prin procedurile de control, si sa respecte decizia autoritatii teritoriale pentru protectia mediului privind masurile de remediere impuse în perioada postînchidere.

CAPITOLUL VI
Depozite existente

Art. 26. - (1) Pentru ramânerea în functiune a depozitelor existente la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, în maximum un an de la aceasta data operatorii depozitelor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa întocmeasca bilantul de mediu nivel II si, daca este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;
b) sa prezinte autoritatii teritoriale pentru protectia mediului programul pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finantare pentru realizarea obiectivelor propuse, daca în urma evaluarilor de mediu autoritatea prevazuta mai sus stabileste ca depozitul poate continua sa functioneze.
(2) Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului avizeaza lucrarile din programul pentru conformare necesare pentru remedierea deficientelor, precum si termenele prevazute pentru realizarea lor si stabileste o perioada maxima, de la data acordarii autorizatiei de mediu, pentru realizarea acestui program.
(3) Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului comunica autoritatii administratiei publice locale, în functie de concluziile evaluarilor de mediu pentru un depozit, decizia de continuare sau de încetare a activitatii de depozitare a deseurilor la acel depozit.

Art. 27. - Operatorii depozitelor care sunt în exploatare la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri si care primesc autorizatie de mediu în functie de rezultatele evaluarilor de mediu au obligatia sa îsi constituie un fond pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postînchidere", conform prevederilor art. 11.

Art. 28. - Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri si care nu primesc autorizatie de mediu autoritatea teritoriala pentru protectia mediului hotaraste ca acestea sa îsi înceteze activitatea în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. V privind procedurile de închidere. Pentru depozitele de deseuri municipale aflate în aceasta situatie autoritatile administratiei publice locale vor lua masuri pentru realizarea unui nou depozit.

Art. 29. - Autoritatile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situatia în care depozitul existent atinge circa 75% din capacitatea proiectata.

Art. 30. - (1) Depozitele de deseuri periculoase existente în evidenta autoritatii teritoriale pentru protectia mediului se supun urmatoarelor prevederi:
a) se clasifica conform prevederilor art. 4, au interdictia de a primi la depozitare deseurile enumerate la art. 5 si operatorii acestora respecta procedura de primire a deseurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 si anexei nr. 3, în maximum 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri;
b) operatorul depozitului accepta la depozitare doar deseuri periculoase tratate conform prevederilor art. 6 si 7, în maximum 8 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.
(2) Pentru depozitele existente operatorul depozitului elaboreaza un program pentru conformare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1).

Art. 31. - În maximum 8 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri orice depozit de deseuri existent se conformeaza cerintelor acesteia, inclusiv ale anexelor, exceptând prevederile pct. 1 din anexa nr. 2.

CAPITOLUL VII
Sanctiuni

Art. 32. - Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) si ale art. 20 lit. a) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (8) de catre primari si consiliile locale, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 17 si a celor referitoare la respectarea termenului stabilit conform art. 26 alin. (1) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a)-d), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) si ale art. 30 alin. (1) lit. a) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
e) neîndeplinirea atributiilor si a responsabilitatilor conform prevederilor art. 9 alin. (2) si ale art. 28 de catre primari si consiliile locale, cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1)-(4) si ale art. 7 alin. (1) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei;
g) neîndeplinirea prevederilor art. 10, art. 11 alin. (1)-(4), art. 16, 19, art. 20 lit. b), art. 22 lit. a), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1), (2) si (4), art. 26 alin. (1) lit. b), art. 27 si ale art. 30 alin. (1) lit. b) si alin. (2) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei;
h) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2) si ale art. 29 de catre primari si consiliile locale, cu amenda de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Art. 33. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 32 se fac de catre personalul împuternicit din cadrul autoritatii centrale pentru protectia mediului si al autoritatii teritoriale pentru protectia mediului, precum si din cadrul administratiei publice centrale sau locale, conform atributiilor stabilite de legislatia în vigoare.

Art. 34. - Prevederile art. 32 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

CAPITOLUL VIII
Dispozitii finale

Art. 35. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta hotarâre.

Art. 36. - Prezenta hotarâre intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:

p. Ministrul apelor si protectiei mediului
Florin Stadiu,
secretar de stat
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmânca
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucuresti, 20 februarie 2002.
Nr. 162.

ANEXA Nr. 1
SEMNIFICATIA
unor termeni în întelesul prezentei hotarâri

a) Autoritate competenta - autoritatea careia îi revin atributii si responsabilitati ce decurg din prezenta hotarâre

b) Depozit - amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:
- spatii interne de depozitare a deseurilor, adica depozite în care un producator de deseuri executa propria eliminare a deseurilor la locul de producere,
- un loc stabilit pentru o perioada de peste un an pentru stocarea temporara a deseurilor, dar exclusiv:
- spatiul unde deseurile sunt descarcate pentru a permite pregatirea lor pentru un transport ulterior în scopul recuperarii, tratarii sau eliminarii finale în alta parte,
- spatiul de stocare a deseurilor înainte de recuperare sau tratare, pentru o perioada mai mica de 3 ani, ca regula generala, sau spatiul de stocare a deseurilor înainte de depozitare, pentru o perioada mai mica de un an

c) Depozitare subterana - mod de depozitare permanenta a deseurilor într-o cavitate geologica adânca

d) Deseu - definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001

e) Deseuri biodegradabile - deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare sau de gradina, hârtia si cartonul

f) Deseuri inerte - deseuri care nu sufera nici o transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin în contact într-un mod care sa poata duce la poluarea mediului sau sa dauneze sanatatii omului. Levigabilitatea totala si continutul de poluanti ai deseurilor, ca si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificative si, în special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/sau subterane

g) Deseuri lichide - orice deseuri în forma lichida, inclusiv apele uzate, dar exclusiv namolurile

h) Deseuri municipale - deseuri menajere si alte deseuri care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere si care sunt generate pe raza localitatilor

i) Deseuri nepericuloase - deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase conform lit. j)

j) Deseuri periculoase - deseuri definite în anexa nr. I C, I D si I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001

k) Detinator - definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001

l) Eluat - solutia obtinuta printr-un test de levigare a deseurilor, efectuat în laborator

m) Gaz de depozit - amestecul de compusi în stare gazoasa, generat de deseurile depozitate

n) Levigat - orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut în depozit

o) Operatorul depozitului - orice persoana fizica sau juridica autorizata, învestita cu atributii si responsabilitati pentru un depozit, care se poate schimba de la faza de pregatire la cea de exploatare si urmarire postînchidere

p) Program pentru conformare - definit în Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997

r) Prag de alerta - nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor în urma unei expuneri de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate conform legislatiei în vigoare

s) Solicitant - orice persoana care solicita o autorizatie pentru depozitarea deseurilor, conform prevederilor prezentei hotarâri

t) Tratare - definita în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.

ANEXA Nr. 2
CERINTE GENERALE
pentru toate clasele de depozite de deseuri

1. Cerinte generale la amplasarea si proiectarea unui depozit
1.1. Cerinte generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face tinându-se seama de planurile de urbanism general si planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmatoarei scheme:
a) se defineste clasa de depozit care se intentioneaza sa se realizeze;
b) se identifica si se inventariaza amplasamentele posibile;
c) se analizeaza amplasamentele, în functie de clasa de depozit si de tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizarii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin întocmirea studiului de impact, dupa care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obtinerea acordului de mediu;
e) autoritatea competenta analizeaza studiul de impact si stabileste în colectivul de analiza tehnica oportunitatea alegerii amplasamentului, în functie de care se ia decizia realizarii obiectivului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face în functie de:
a) topografia si structura hidrogeologica a terenului, luându-se în considerare în special adâncimea pânzei freatice si folosintele de apa;
b) configuratia terenului, forma depozitului si încadrarea în peisaj;
c) fluxul de ape spre amplasament, precum si pozitia fata de apele si instalatiile de canalizare si epurare existente;
d) directia vânturilor dominante si efectul lor în raport cu pozitia fata de zonele locuite;
e) folosinta terenului;
f) existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice;
g) distanta fata de centrele de producere a deseurilor si fata de infrastructura existenta;
h) pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse;
i) riscuri seismice majore;
j) existenta în zona a unor aeroporturi, linii de înalta tensiune sau obiective militare.
1.1.4. Distantele minime de amplasare fata de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza analizarii emisiilor si a altor reglementari existente, în cadrul unor studii de impact asupra mediului si sanatatii.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:
a) caracteristicile si dispunerea în adâncime a straturilor geologice;
b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona;
c) structura, adâncimea si directia de curgere a apei subterane;
d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albia minora si majora a acestora, fata de ape statatoare, fata de ape cu regim special si surse de alimentare cu apa;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii.
Criterii climatice:
a) directia dominanta a vânturilor în raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosfera;
b) regimul precipitatiilor.
Criterii economice:
a) capacitatea depozitului si durata de exploatare;
b) distanta pe care sunt transportate deseurile de la sursa de producere la locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitati).
Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al conditiilor sus-mentionate sau al masurilor de remediere ce trebuie luate respecta legislatia de mediu în vigoare.
1.2. Cerinte generale la proiectarea si realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie sa respecte urmatoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie sa fie corelate cu volumul total de deseuri ce urmeaza a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipala sau zonala;
b) perioada de exploatare sa fie de minimum 10 ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie sa prezinte:
a) natura si provenienta deseurilor ce urmeaza sa fie depozitate;
b) cantitatile de deseuri;
c) tehnologii de tratare a deseurilor înainte de depozitare si/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adica:
- modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza si pereti laterali);
- modul de protectie a sistemului de impermeabilizare;
- sistemul de drenare, colectare, epurare si evacuare a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, înmagazinare si valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul;
f) organizarea tehnica a depozitului, utilitati;
g) instructiuni de exploatare a depozitului;
h) procedura de închidere a depozitului;
i) sistemul de control si supraveghere a depozitului;
j) masurile de siguranta în timpul exploatarii, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea si combaterea exploziilor si planul de interventie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k) masuri pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsectie;
l) masuri de protectie a muncii.
Solutia tehnologica ce va fi adoptata este optiunea proiectantului, acesta asumându-si raspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu.
1.2.3. Dupa atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizata acoperirea finala, cu continuarea actiunii de captare a gazelor de fermentare si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.2.4. Materiale folosite
a) Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei si o impermeabilizare artificiala cu geomembrana sau alt material similar, care trebuie sa asigure un coeficient de permeabilitate K <= 1 x 10-9 m/s si conditiile de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate în timp cerute de proiectant. Se va folosi geomembrana neteda la baza depozitului si rugoasa pe taluzuri si pentru acoperirea finala.
b) Pentru separarea straturilor de drenare si impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protectie.
c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie sa fie de polietilena si trebuie sa fie prevazute cu fante.
d) Stratul drenant consta dintr-un strat de pietris cu diametrul granulelor între 16 si 32 mm.
1.3. Cerinte generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. În vederea protectiei solului si a apei subterane si de suprafata baza, peretii laterali si acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate. Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de catre proiectant, astfel încât depozitul sa raspunda cerintelor prezentei hotarâri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie sa fie amplasat si proiectat astfel încât sa satisfaca conditiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafata si a asigura colectarea eficienta a levigatului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei si gestiunea levigatului"; aceasta se realizeaza prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active si prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioara în cursul fazei pasive/postînchidere.
1.3.3. Bariera geologica este creata de conditiile geologice si hidrogeologice de sub si din vecinatatea unui depozit si trebuie sa confere o capacitate suficienta de atenuare si prevenire a unui potential risc ecologic pentru sol si apa subterana.
Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care îndeplineste cerintele de permeabilitate si grosime, cu un efect cel putin echivalent cu cel rezultat din urmatoarele conditii:
- depozit pentru deseuri periculoase: K <= 1,0 x 10-9 m/s; grosime >= 5 m;
- depozit pentru deseuri nepericuloase: K <= 1,0 x 10-9 m/s; grosime >= 1 m;
- depozit pentru deseuri inerte: K <= 1,0 x 10-7 m/s; grosime >= 1 m.
1.3.4. Metoda folosita pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafata analizata si pentru tot amplasamentul, trebuie sa fie metoda standardizata sau recunoscuta international.
1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu îndeplineste în mod natural conditiile de mai sus, ea poate fi completata cu argila (sau cu alt material natural cu proprietati de impermeabilizare echivalente), oferind o protectie echivalenta. O bariera geologica de impermeabilizare naturala nu trebuie sa fie mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1).
1.3.6. În afara barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevazut cu o impermeabilizare artificiala care îndeplineste conditiile de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate în timp, corespunzator conditiilor de etansare cerute, si un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim.
Tabelul 2.1.

----------------------------------------------------------------------
| Categoria depozitului |Deseuri nepericuloase|Deseuri periculoase|
|----------------------------+---------------------+-------------------|
|Impermeabilizare artificiala| necesara | necesara |
|----------------------------+---------------------+-------------------|
|Strat drenant >= 0,5 m | necesar | necesar |
----------------------------------------------------------------------

1.3.7. Daca autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului, dupa evaluarea potentialelor pericole fata de mediu, considera ca este necesara prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafetei superioare. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:
Tabelul 2.2.

------------------------------------------------------------------------------
| Categoria depozitului |Deseuri nepericuloase|Deseuri periculoase|
|------------------------------------+---------------------+-------------------|
|Strat filtrant gaze | necesar | nu este necesar |
|------------------------------------+---------------------+-------------------|
|Impermeabilizare artificiala | nu este necesara | necesara |
|------------------------------------+---------------------+-------------------|
|Impermeabilizare naturala | necesara | necesara |
|------------------------------------+---------------------+-------------------|
|Strat drenant > 0,5 m | necesar | necesar |
|------------------------------------+---------------------+-------------------|
|Acoperire superioara cu pamânt > 1 m| necesara | necesara |
|(din care sol vegetal >= 0,3 m) | | |
------------------------------------------------------------------------------

1.3.8. Autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului stabileste conditii generale sau specifice pentru depozitele de deseuri inerte si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-mentionate.
1.3.9. Autoritatea centrala stabileste conditiile generale sau specifice pentru depozitele de deseuri subterane si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-mentionate.

2. Cerinte generale de control si protectia factorilor de mediu
2.1. Controlul apei si gestiunea levigatului
2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice, vor fi luate masurile corespunzatoare pentru:
a) controlul cantitatii de apa din precipitatiile care patrund în corpul depozitului;
b) prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane în deseurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate si a levigatului;
d) epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplica la depozitele de deseuri inerte; decizia este luata de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, daca evaluarea, tinându-se seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru mediu.
2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform urmatoarelor variante:
a) la o statie de epurare proprie si apoi într-un receptor natural;
b) la o statie de epurare oraseneasca;
c) într-un bazin si apoi este transportat periodic la o statie de epurare.
2.1.4. Santurile de garda trebuie prevazute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele învecinate depozitului.
2.1.5. Daca autoritatea competenta, pe baza unui studiu de impact si/sau bilant de mediu, decide, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei si gestiunea levigatului", ca nu sunt necesare colectarea si tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezinta pericol potential pentru sol, apa freatica sau de suprafata, conditiile prevazute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplica.
2.2. Controlul gazului
2.2.1. Sistemul de colectare si de evacuare a gazelor de fermentare consta din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalatii de prelucrare/valorificare.
2.2.2. Gazul de depozit se colecteaza în toate depozitele care accepta deseuri biodegradabile. Daca gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3. Colectarea, tratarea si folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueaza astfel încât sa nu se produca pagube sau distrugerea mediului si sa se reduca riscurile pentru sanatatea populatiei.
2.2.4. Controlul acumularii si migrarii gazului de depozit, precum si cantitatea si compozitia gazului se realizeaza conform prevederilor pct. 2.2.4 si tabelului 4.2 din anexa nr. 4.
2.3. Asigurarea stabilitatii
2.3.1. Repartizarea deseurilor în depozit trebuie facuta astfel încât sa se asigure stabilitatea masei de deseuri si a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare si evacuare a apelor exfiltrate si a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecarilor.
2.3.2. Daca exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat daca substratul geologic - tinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii.
2.4. Sisteme de siguranta si paza
2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc si se instituie paza lor, pentru reducerea posibilitatilor de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor si animalelor.
2.4.2. Portile se închid în afara orelor de lucru.
2.4.3. Sistemul de control si acces la fiecare depozit trebuie sa contina un program de masuri pentru a detecta si descuraja aruncarea ilegala de deseuri în depozit.
2.5. Combaterea altor inconveniente si riscuri
2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate masuri pentru diminuarea si a altor noxe si riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri si praf;
b) particule materiale antrenate de vânt;
c) zgomot si trafic;
d) pasari, paraziti si insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecari.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice si în zonele învecinate.
2.6. Încadrarea în peisaj
Amenajarile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deseuri se realizeaza în functie de folosintele terenurilor adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protectie cu o latime ce se va stabili în proiect si, daca este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori si arbusti repede crescatori;
b) amplasarea în frontul vizual a constructiilor social-administrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) înierbarea cu plante ierboase - graminee- si plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului si a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor si cu introducerea treptata a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrarilor tehnice de închidere a depozitului trebuie sa i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

ANEXA Nr. 3
CRITERII SI PROCEDURI
de acceptare a deseurilor în depozit

1. Principii generale
1.1. Criteriile pentru acceptarea deseurilor la o anumita clasa de depozite trebuie sa tina seama în special de:
a) protectia factorilor de mediu, în special a apei subterane si de suprafata;
b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare si de tratare a levigatului, sistemele de colectare si de evacuare a gazului de depozit;
c) asigurarea desfasurarii normale a proceselor de stabilizare a deseurilor în depozit;
d) protectia sanatatii umane.
1.2. Acceptarea deseurilor la o anumita clasa de depozite se bazeaza pe:
a) listele de deseuri acceptate, definite dupa natura si origine;
b) caracteristicile deseurilor, determinate prin metode de analiza standardizate.

2. Criterii de acceptare
2.1. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din hotarâre, stabileste listele nationale de deseuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasa de depozite si defineste criteriile ce trebuie îndeplinite de deseuri pentru a se regasi pe liste.
2.2. Lista nationala de deseuri acceptate pe fiecare clasa de depozite si criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecarui depozit sau a listei cu deseuri acceptate ce vor fi specificate în autorizatia de mediu a depozitului.
2.3. Criteriile de acceptare a deseurilor într-o clasa de depozite, bazate pe caracteristicile deseurilor, se vor referi la:
a) compozitia fizico-chimica;
b) continutul de materie organica;
c) biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri;
d) concentratia compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate anterior;
e) levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate mai sus;
f) proprietatile ecotoxicologice ale deseurilor si ale levigatului rezultat.
2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor inerte, bazate pe caracteristicile deseurilor, vor fi corelate cu nivelul scazut al dotarilor si amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu ale depozitelor de deseuri inerte.

3. Proceduri generale pentru testarea si acceptarea deseurilor
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea si testarea deseurilor în vederea acceptarii la depozitare se stabilesc pe 3 niveluri ierarhice:
Nivelul 1: Caracterizare generala, realizata cu metode de analiza standardizate pentru determinarea compozitiei fizico-chimice a deseurilor si pentru testarea comportarii la levigare si/sau a variatiei caracteristicilor deseurilor pe termen scurt si lung.
Nivelul 2: Testarea încadrarii corecte a deseurilor într-un depozit, care se realizeaza prin verificari periodice efectuate prin analize simple, standardizate si prin metode de caracterizare a comportarii, pentru a se determina daca un deseu îsi mentine încadrarea în conditiile prevazute în autorizatia de mediu si/sau în criteriile specifice de referinta. Testele se vor concentra pe variabile-cheie (indicatori variabili) si pe comportarea identificata prin caracterizarea generala.
Nivelul 3: Verificarea la fata locului printr-un control rapid pentru a se confirma ca deseul depozitat este acelasi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 si ca este cel descris în documentele de însotire. Ea poate consta într-o inspectie vizuala a încarcaturii de deseuri înainte si dupa descarcarea la depozit.
3.2. Pentru a se regasi pe o lista de referinta un deseu este caracterizat la nivelul 1 si trebuie sa satisfaca criteriile corespunzatoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.
3.3. Pentru a ramâne pe o lista specifica a depozitului un deseu se testeaza la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, si trebuie sa satisfaca criteriile corespunzatoare pentru fiecare tip de depozit.
3.4. Toate încarcaturile de deseuri ce intra într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 si 2 se realizeaza în masura în care este posibil.
3.5. În situatia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau exista alte prevederi legislative ce prevaleaza, anumite deseuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.
3.6. Informatiile furnizate de determinarile efectuate pot fi completate cu informatii de la producatorii deseurilor, de la laboratoare de cercetare si din literatura de specialitate.

4. Recomandari pentru criteriile preliminare de acceptare a deseurilor
4.1. În aceasta faza preliminara deseurile acceptate într-o anumita clasa de depozite trebuie sa fie nominalizate pe o lista nationala ori sa îndeplineasca criterii similare cu cele impuse pentru includerea pe lista.
4.2. Pentru cele 3 clase principale de depozite pot fi folosite urmatoarele recomandari generale pentru a stabili criterii preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare sau pe listele corespunzatoare:
(i) depozite de deseuri inerte: pe lista prevazuta în autorizatia de mediu a depozitului pot fi acceptate numai deseurile definite conform anexei nr. 1 lit. f) la hotarâre;
(ii) depozite pentru deseuri nepericuloase: pe listele de acceptare nu trebuie sa se regaseasca deseuri definite conform anexei nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;
(iii) depozite de deseuri periculoase: lista preliminara pentru deseurile periculoase acceptate contine doar acele tipuri de deseuri definite în anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001. Deseurile care contin compusi potential toxici în concentratii ridicate si constituie un risc profesional si/sau ecologic ori care ar împiedica stabilizarea deseurilor în cadrul ciclului proiectat de viata al depozitului nu vor fi acceptate pe liste fara o tratare prealabila.

ANEXA Nr. 4
PROCEDURI
de control si urmarire a depozitelor de deseuri

1. Prevederi generale
1.1. Procedurile de control si urmarire se aplica:
a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deseuri, pentru obtinerea unor date de referinta pe factori de mediu, anterior constructiei si exploatarii acestora;
b) depozitelor în exploatare;
c) depozitelor dupa închidere.
1.2. Prin activitatea de urmarire si control se garanteaza ca:
a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protectie a mediului functioneaza integral;
b) depozitul existent, care functioneaza în baza unui program pentru conformare, îndeplineste masurile de remediere la termenele prevazute;
c) depozitul îndeplineste conditiile prevazute în autorizatia de mediu;
d) deseurile acceptate la depozitare sunt cele care îndeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit.
1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national ori european sau sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea, monitorizarea si închiderea depozitelor de deseuri, care se aproba prin ordin al ministrului autoritatii centrale pentru protectia mediului.
1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

2. Sistemul de control si urmarire a calitatii factorilor de mediu
Sistemul de control si urmarire a calitatii factorilor de mediu cuprinde:
2.1. Datele meteorologice
2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit.
2.1.2. Datele necesare întocmirii balantei apei se colecteaza de la cea mai apropiata statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmaririi în faza de exploatare, precum si în cea de urmarire postînchidere este prezentata în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

------------------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Date meteorologice |În faza de | În faza de urmarire |
|crt.| |functionare| postînchidere |
|----+-----------------------------------------+-----------+-------------------------------------|
| 1. |Cantitatea de precipitatii | zilnic |zilnic, dar si ca valori lunare medii|
|----+-----------------------------------------+-----------+-------------------------------------|
| 2. |Temperatura minima si maxima la ora 15,00| zilnic |medie lunara |
|----+-----------------------------------------+-----------+-------------------------------------|
| 3. |Directia si viteza dominante ale vântului| zilnic |nu este necesar |
|----+-----------------------------------------+-----------+-------------------------------------|
| 4. |Evapotranspiratia | zilnic |zilnic, dar si ca valori lunare medii|
|----+-----------------------------------------+-----------+-------------------------------------|
| 5. |Umiditatea atmosferica la ora 15,00 | zilnic |medie lunara |
------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2. Controlul apei de suprafata, al levigatului si al gazului de depozit
2.2.1. Controlul calitatii apei de suprafata, a levigatului, a gazului de depozit si frecventa determinarilor se realizeaza conform tabelului 4.2.
2.2.2. Masurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor de levigat se efectueaza pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.
2.2.3. Urmarirea calitatii apei de suprafata, aflata în vecinatatea unui depozit, se efectueaza în cel putin doua puncte, unul în amonte si unul în aval de depozit.
2.2.4. Urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza pe sectiuni reprezentative ale depozitului.
2.2.5. Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.).
Tabelul 4.2.

-----------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Parametrii urmariti |În faza de functionare|În faza de urmarire|
|crt.| | | postînchidere3) |
|----+-----------------------------------------+----------------------+-------------------|
| 1. |Volumul levigatului | lunar1), 3) | la 6 luni |
|----+-----------------------------------------+----------------------+-------------------|
| 2. |Compozitia levigatului2) | trimestrial3) | la 6 luni |
|----+-----------------------------------------+----------------------+-------------------|
| 3. |Volumul si compozitia apei de suprafata7)| trimestrial3) | la 6 luni |
|----+-----------------------------------------+----------------------+-------------------|
| 4. |Posibile emisii de gaz si presiune | lunar3), 5) | la 6 luni6) |
| |atmosferica4), CH4, CO2, H2S, H2 etc. | | |
-----------------------------------------------------------------------------------------

1) Frecventa prelevarii poate fi adaptata pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificata în autorizatia de mediu.
2) Parametrii si indicatorii analizati variaza în functie de compozitia deseurilor depozitate; ele trebuie stabilite în autorizatia de mediu si trebuie sa reflecte caracteristicile deseurilor.
3) Daca în punctele de prelevare volumul si compozitia apei de suprafata sunt relativ constante, masuratorile se pot face la intervale mai mari de timp.
4) Masuratorile sunt legate în special de continutul de materie organica din deseuri.
5) CH4, CO2, O2 - regulat, alte gaze dupa necesitate, în functie de compozitia deseurilor depozitate, în scopul de a reflecta afectarea levigatului.
6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.
7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului autoritatea competenta poate decide daca aceste masuratori nu sunt necesare.

2.3. Protectia apei subterane
2.3.1. Urmarirea calitatii apei subterane ofera informatii privind contaminarea acesteia, datorata depozitarii deseurilor.
2.3.2. Controlul calitatii apei subterane se realizeaza prin foraje de control în cel putin 3 puncte, un punct amplasat în amonte si doua în aval fata de depozit, pe directia de curgere.
2.3.3. Numarul punctelor de urmarire se poate mari pe baza unor prospectiuni hidrogeologice si a necesitatii depistarii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apa.
2.3.4. Înaintea intrarii în exploatare a depozitelor noi se preleveaza probe din cel putin 3 puncte pentru a se stabili valori de referinta pentru prelevarile ulterioare.
2.3.5. Indicatorii care sunt analizati în probele prelevate sunt alesi pe baza calitatii apei freatice din zona si a compozitiei prognozate a levigatului (tabelul 4.3). Alegerea corecta a indicatorilor de analizat si datele privind mobilitatea apei subterane în zona asigura identificarea rapida a schimbarii calitatii apei.

Tabelul 4.3.

------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Parametrii urmariti |În faza de functionare | În faza de urmarire |
|crt.| | | postînchidere |
|----+-------------------------+-----------------------+-----------------------|
| 1. |Nivelul apei subterane |la fiecare 6 luni1) |la fiecare 6 luni1) |
|----+-------------------------+-----------------------+-----------------------|
| 2. |Compozitia apei subterane|frecventa în functie de|frecventa în functie de|
| | |viteza de curgere2), 3)|viteza de curgere2), 3)|
------------------------------------------------------------------------------

1) Daca nivelul apei freatice variaza, se mareste frecventa prelevarii probelor.
2) Frecventa se stabileste pe baza cunostintelor si a evaluarii vitezei fluxului de apa subterana.
3) Când prin determinarile efectuate pe probele prelevate se constata atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea si se reiau determinarile efectuate. Daca nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de interventie specificat în autorizatia de mediu.

2.3.6. Pragurile de alerta se determina tinându-se seama de formatiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluarii se bazeaza pe compozitia medie determinata din variatiile locale ale calitatii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Daca exista date si este posibil, pragul de alerta se specifica în autorizatia de mediu.
2.4. Topografia depozitului
Urmarirea topografiei depozitului se realizeaza conform datelor înscrise în tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

-------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Parametrii |În faza de functionare|În faza de urmarire|
|crt.| | | postînchidere |
|----+-------------------------------------+----------------------+-------------------|
| 1.|Structura si compozitia depozitului1)| anual | |
|----+-------------------------------------+----------------------+-------------------|
| 2.|Comportarea la tasare si urmarirea | anual | citire anuala |
| |nivelului depozitului | | |
-------------------------------------------------------------------------------------